Cetățenia română se poate obține pe trei căi principale: descendență, naturalizare și căsătorie. Ghid despre cine este eligibil pe fiecare rută, ce documente sunt cerute, cum se pregătesc actele străine și ce prelungește dosarele în practică.
Pe scurt
Prin descendență: pentru cei care probează filiația cu foști cetățeni români
Prin naturalizare: după o perioadă de ședere legală, de regulă opt ani
Prin căsătorie: cu un cetățean român, în condițiile prevăzute de lege
Etapa finală: depunerea jurământului, urmată de transcrierea actelor de stare civilă
Care este calea potrivită pentru dumneavoastră
Descendența
Este ruta cea mai frecventă pentru persoanele care au ascendenți născuți pe teritorii care au aparținut României. Se probează prin acte de stare civilă din linia ascendentă, iar cea mai mare parte a efortului se consumă în identificarea acestor documente în arhive.
Naturalizarea
Presupune ședere legală în România pe o perioadă îndelungată, în general opt ani, plus condiții privind mijloacele de întreținere, conduita și cunoașterea limbii și a culturii române.
Căsătoria cu un cetățean român
Termenul de ședere se reduce față de naturalizarea obișnuită, dar celelalte condiții rămân aplicabile, iar căsătoria trebuie să fie recunoscută în România.
Documentele necesare
Dosarul cuprinde, în funcție de rută, certificatul de naștere, certificatul de căsătorie, dovada ascendenței sau permisul de ședere, cazierul judiciar din țara de origine și din România.
Actele emise în străinătate trebuie apostilate sau supralegalizate și traduse de un traducător autorizat. Aici apar cele mai multe respingeri, nu pe fondul cererii.
Ce se întâmplă după aprobare
Cetățenia nu produce efecte practice până la depunerea jurământului de credință. După jurământ, este obligatorie transcrierea actelor de stare civilă străine în registrele românești. Abia atunci se pot obține cartea de identitate și pașaportul.
Mulți solicitanți se opresc după jurământ și rămân, formal, cetățeni fără acte românești.
Întrebări frecvente
Câți ani de ședere sunt necesari pentru naturalizare?
Ca regulă, opt ani de ședere legală în România. Termenul se reduce în situațiile prevăzute de Legea nr. 21/1991, inclusiv pentru soții cetățenilor români.
Ce dovedesc pentru cetățenia prin descendență?
Filiația neîntreruptă cu un ascendent care a fost cetățean român, prin acte de stare civilă. Analiza istoricului de cetățenie stabilește dacă este vorba de redobândire sau doar de transcrierea actelor.
Trebuie să știu limba română?
Pentru naturalizare, da, se verifică cunoașterea limbii, precum și noțiuni elementare de cultură și civilizație românească. Pentru redobândirea prin descendență, cerințele diferă.
Cât durează procedura?
Depinde de rută și de completitudinea dosarului. Identificarea actelor din arhive este etapa cea mai imprevizibilă și, de regulă, cea mai lungă.
Pot păstra cetățenia actuală?
România permite dubla cetățenie. Verificați însă și regulile statului dumneavoastră, pentru că unele state nu o acceptă.
Am depus jurământul. Ce urmează?
Transcrierea certificatului de naștere și, dacă este cazul, a certificatului de căsătorie în registrele române de stare civilă. Fără aceste documente nu se pot obține actele de identitate românești.
Sfaturi și Noutăți Juridice
Studii de caz
