Pe scurt
Client: mamă, angajată în România, cu reședința în Belgia
Materie: prestații familiale, coordonarea sistemelor de securitate socială
Problema: cerere de indemnizație blocată pe motiv de reședință în alt stat membru
Rezultat: drept recunoscut, indemnizație acordată potrivit legislației române
Situația de fapt
Clienta lucra exclusiv pentru un angajator din România, în regim de muncă la distanță. Toate contribuțiile sociale și fiscale erau plătite în România. În același timp, locuia împreună cu familia în Belgia.
Autoritatea competentă a considerat că dosarul are elemente de extraneitate și a amânat soluționarea cererii de indemnizație pentru creșterea copilului până la 2 ani, invocând verificări suplimentare privind Regulamentele (CE) nr. 883/2004 și nr. 987/2009. Documentele erau complete, iar condițiile din legea română erau îndeplinite, dar decizia nu venea.
Ce am făcut
Am stabilit statul competent
Am arătat că România este statul competent pentru acordarea prestației: activitatea profesională se desfășura pentru un angajator român, clienta era afiliată sistemului român de securitate socială și contribuțiile se plăteau în România.
Am invocat interzicerea clauzelor de rezidență
Argumentația s-a întemeiat pe O.U.G. nr. 111/2010 și normele sale metodologice, dar și pe principiile din Regulamentul (CE) nr. 883/2004, în special eliminarea clauzelor de rezidență și dreptul la prestații familiale în statul membru competent. Faptul că familia locuiește în alt stat membru nu duce la pierderea dreptului.
Am parcurs calea administrativă
Am formulat plângeri prealabile atât către AJPIS Ialomița, cât și către ANPIS, ceea ce a deblocat dosarul fără a mai fi nevoie de proces.
Rezultatul
Autoritatea a recunoscut dreptul clientei la indemnizația pentru creșterea copilului și a dispus acordarea prestației potrivit legislației române.
Ce reținem din dosar
Situația persoanelor care lucrează într-un stat membru și locuiesc în altul se analizează prin raportare la dreptul Uniunii, nu doar la practica administrativă internă. Criteriul reședinței nu poate restrânge dreptul la prestații familiale în statul competent.
Al doilea lucru util: multe astfel de dosare nu se blochează pe fond, ci pe lipsa unui răspuns. Plângerea prealabilă este instrumentul care obligă autoritatea să se pronunțe.
Întrebări frecvente
Lucrez pentru o firmă din România, dar locuiesc în alt stat UE. Am dreptul la indemnizația de creștere a copilului?
Da, dacă sunteți afiliat sistemului român de securitate socială și contribuțiile se plătesc în România. Statul competent se stabilește după locul activității profesionale, nu după reședință.
Ce fac dacă AJPIS nu îmi soluționează cererea?
Se formulează plângere prealabilă la agenția județeană și, dacă este cazul, la ANPIS. Dacă tăcerea continuă, urmează acțiunea în contencios administrativ.
Ce înseamnă dosar cu elemente de extraneitate?
Un dosar în care intervine legătura cu alt stat, prin reședință, angajator sau contribuții. Nu este un motiv de refuz, ci doar de aplicare a regulilor europene de coordonare.
Pot primi prestații pentru același copil în două state?
Nu cumulativ. Regulamentul stabilește o ordine de prioritate între state, iar statul secundar poate acorda cel mult un supliment diferențial.
Cât durează procedura?
Cererea se soluționează în termenele din O.U.G. nr. 111/2010, dar dosarele cu element de extraneitate se prelungesc frecvent din cauza schimbului de informații între instituții. Plângerea prealabilă scurtează acest interval.
Sfaturi și Noutăți Juridice
Studii de caz
